Credeam că am “rezolvat” problema cu cloud computing-ul – am scris aici pe blog câteva articole (vezi mai jos), mi-am configurat diverse procese să folosesc servicii online acolo unde avea sens, și eram foarte mulțumit de ce-am făcut. Asta, evident, până când diverse evenimente din ultima vreme m-au făcut să-mi reconsider poziția.
Înainte de a continua, îți recomand să parcurgi celelalte articole pe care le-am scris pe subiectul “cloud computing”:
- Cloud computing – beyond the buzzword
- Cloud computing – argumentele pro
- Cloud computing – argumentele contra
- Ce măsuri de siguranță trebuie să iei atunci când folosești cloud computing
Au mai existat de-a lungul timpului probleme, mai mici sau mai mari, cu providerii de cloud computing. Îmi vin acum în minte două exemple care au uimit, în primul rând pentru că nimeni nu se aștepta la așa ceva:
- Serviciile Amazon Cloud au suferit “outages” în multiple rânduri, iar inginerii Amazon s-au dovedit incapabili să restaureze funcționarea într-un interval rezonabil de timp. A fost momentul în care multe companii au constatat că un SLA nu valorează absolut nimic (ceva ce eu susțin de mult timp).
- GMail, serviciul de webmail de la Google, disponibil și pentru companii, a avut și el diverse probleme, una dintre ele cu adevărat neplăcută – au fost pierdute datele clienților, iar restaurarea lor din backup a durat inacceptabil de mult. Aparent Google nu și-a optimizat și procesele de “restore”, deși una din regulile de bază a backup-ului este să te asiguri că poți reface integral datele foarte repede.
Acestea au fost însă probleme tehnice. Probleme pe care le putem avea și noi, chiar dacă nu folosim servicii “in the cloud” – se poate întâmpla să-ți cedeze mai multe hard-disk-uri decât e cazul dintr-o matrice RAID și să pierzi datele. Se poate întâmpla să nu poți accesa un backup pentru că sunt stocate un pic prea în siguranță, de exemplu într-un seif, iar cel care are cheia nu este disponibil. Se poate întâmpla ca un UPS defect să-ți ardă toate computerele. Cu toții înțelegem că uneori avem de-a face cu o “furtună perfectă” și acceptăm riscurile.
Nemulțumirile mele, care m-au făcut să-mi reconsider poziția față de cloud computing, nu sunt însă de ordin tehnic, ci legate de câteva modificări strict politice ale ofertanților de servicii:
- Update-urile de design ale Google, făcute, după părerea mea, fără cap. Înțeleg dorința Google de a oferi o experiență consistentă în toate produsele lor, dar două dintre produsele pe care le foloseam zilnic au devenit inutilizabile: Google Reader și GMail. Nu voi intra în amănunte, există suficiente articole pe Internet, scrise de experți în interfețe și uzabilitate, care abordează subiectul. Voi menționa doar că am renunțat la ambele servicii și acum folosesc alte produse. Câteva săptămâni însă workflow-ul mi-a fost afectat destul de grav – suficient de mult încât să renunț (cel puțin temporar) la a mai publica colecția săptămânală de link-uri.
- Schimbările în termenii de utilizare (TOS) la Twitter și Google. Și despre aceste subiecte s-a scris suficient, am comentat și eu și am dat niște link-uri în știrile săptămânale. Cu ce am rămas însă în urma schimbărilor: cu o adâncă neîncredere în operatorii acestor servicii, care au dovedit că vor face orice, indiferent cât de discutabil moral, pentru a-și satisface nevoile de moment, de multe ori în detrimentrul utilizatorilor.
După această lungă introducere, am ajuns în sfârșit la dezavantajul cloud computing pe care nu l-am identificat complet în post-urile anterioare: nu deții controlul. Nu poți influența foarte mult cum sunt procesate datele tale, nu poți decide tu cine și ce accesează, nu ai nici un cuvânt de spus asupra proceselor din spatele interfeței web. Nu ți se oferă garanția că aplicațiile pe care le folosești își vor păstra funcționalitățile și nici măcar aspectul, ești un spectator neputincios al mofturilor unui designer oarecare. Ba mai mult, ești de acord implicit cu orice măsură discutabilă moral (vezi TOS Google și cenzura Twitter).
Este poate momentul să facem un pas în spate și să ne reconsiderăm poziția. Să judecăm la rece dacă cei câțiva euro economisiți lunar recompensează lipsa de control asupra datelor și proceselor companiei tale. Eu am constatat deja că nu, tu ce crezi? Scrie un comentariu mai jos!
Image credit: Charlie Anzman.
Related posts:
- Cloud computing – beyond the buzzword Nu, nu este un post în engleză. Dar dacă tot...
- Cloud computing – argumentele pro În post-ul anterior am încercat să clarific un pic noțiunile...
- Cloud computing – argumentele contra Poate au fost cititori care au crezut că în domeniul...
- Ce măsuri de siguranță trebuie să iei atunci când folosești cloud computing Dacă în ultimele trei post-uri despre cloud computing (pe care...
[...] Am publicat pe blog-ul NOVIT un post despre cloud computing, un domeniu din care am primit în ultima vreme destule vești proste – nu neapărat probleme de ordin tehnic, ci schimbări de politici care mă îngrijorează. Prin urmare am scris despre un dezavantaj important al cloud computing. [...]
Salut,
Este cert ca foarte multe companii nu vor avea datele in cloud in vecii vecilor. De ce? F simplu, asa cum e prezentat in argumentele contra – riscuri si iarasi riscuri. Orice audit va respinge cloud-ul. Imaginativa o banca sa-si tina datele in cloud.
O companiei mare va prefera sa-si tina IT-ul in gradina proprie si nu va externaliza decat f f f f rar.
Cred ca aces cloud va targeta companii mici si mijlocii care nu vor vrea sa-si bata capul cu IT-ul.
Am lucrat la o companie care si-a lansat serviciile de Cloud si …. nu sunt multe lucruri bune de spus.
Si totusi Google si Amazon au specialisti care sunt bine platiti/pregatiti si la urma urmei restaureaza un serviciu. Dar sunt companii romanesti care ofera “cloud” iar echipele tehnice din spate se schimba si ce incredere sa mai ai in asa ceva.
Intr-una din cele mai neplacute experiente in zona IT-ului mi s-a confirmat inca o data ca cea mai slaba veriga da puterea lantului, iar un “Dorel” poate face multe.
Catalin