Cloud computing – beyond the buzzword

Nu, nu este un post în engleză. Dar dacă tot am folosit 3 cuvinte importate, mi-ar fi fost greu să alcătuiesc un titlu decent folosind restul cuvintelor în română – nu mi-a plăcut cum sună “dincolo de buzzword”… Nu am scris până acum foarte multe despre cloud computing, deși o parte semnificativă a serviciilor IT NOVIT sunt din zona aceasta. Motivul? Nu-mi place termenul, nu-mi place definiția extrem de imprecisă, și, mai ales, nu-mi place hype-ul pe care mașinile de marketing ale greilor din industrie îl bagă forțat pe gâtul clienților.

Dar asta nu înseamnă totuși că noțiunile, tehnologiile și strategiile asociate cu cloud computing nu sunt bune. Voi încerca, în măsura în care sunt și eu capabil să navighez printre denumirile pompoase, să prezint aspectele tehnice și de business ale cloud computing, cu avantaje și dezavantaje, și cum poate o companie mică și mijlocie să utilizeze cloud computing în mod eficient.

Ce înseamnă cloud computing?

Din punct de vedere tehnic, cloud computing se referă la orice fel de procesare sau stocare de date, care are loc în afara rețelei proprii. Adică… ta-daaaaa… hosting și colocare. Sigur, evangheliștii cloud computing vor susține sus și tare că noțiunea cloud computing nu înseamnă doar niște resurse pe un server într-un data center, și au dreptate. Dar, odată ce elimini tehnologiile cu nume pompoase, realizezi că de fapt chiar asta presupune, la bază, cloud computing.

Din punct de vedere al proceselor IT sau business, cloud computing abstractizează și chiar elimină multe din noțiuni, oferind clientului direct serviciile de care are nevoie – adică, un buzzword un pic mai vechi – Software as a Service. Există, de asemenea, și câteva beneficii contabile în favoarea cumpărării unui serviciu de tip cloud computing.

Ce tip de aplicații pot să stea în cloud?

Pe scurt, aproape orice fel de aplicații, deși anumite domenii sunt încă departe de a avea implementări în cloud (grafică, modelare 3D, anumite tipuri de dezvoltare de software). Cele mai comune “suspecte” de a fi mutate în cloud sunt chiar aplicațiile care deja se folosesc printr-o interfață web-based: email și alte forme de comunicare, project management, CRM, ERP, office.

Exemplul cel mai simplu este GMail (care face parte din suita Google Apps). Companiile pot plăti o taxă oarecare anuală și pot folosi interfața GMail și toate serviciile adiționale (antivirus, antispam), folosind propriile adrese de email. Spațiul de stocare este oferit tot de Google, ca și restul infrastructurii fizice pe care rulează aplicația.

De ce cloud computing?

Cloud computing vine cu câteva caracteristici foarte importante, mai ales pentru clienții care nu au expertiză tehnică locală sau nu vor să plătească pentru ea:

• mult mai ușor de administrat – nu-ți bați capul cu cumpărat servere, colocare, bandă, software și resursele umane pentru a întreține “jucăria”.
• nu este dependent de locație – cloud computing înseamnă Internet, iar majoritatea aplicațiilor pot fi folosite din orice browser, de oriunde din lume.
• redundanță și scalabilitate – sistemele de tip cloud tolerează foarte bine defectarea echipamentelor hardware peste care rulează, iar performanța poate fi mărită ușor introducând în cloud hardware nou.
• costuri relativ mici – dacă o companie mică ar dori să obțină, cu resurse exclusiv proprii, nivelul de redundanță și performanță din ofertele companiilor specializate în serviciile cloud computing, costurile ar fi prohibitive. Pentru o fracțiune din preț, oricine poate avea acces la servicii găzduite în cloud.

De ce nu cloud computing?

Nu totul este roz în zona cloud computing. Există și un număr semnificativ de dezavantaje – riscuri – pe care trebuie să le cunoști și să ți le asumi:

• probleme de confidențialitate – odată ce îți plasezi datele și aplicațiile în cloud, îți asumi riscul ca cei care au acces la ele (ofertanții de servicii de cloud computing/hosting/telecomunicații/software) vor putea să-ți monitorizeze orice operațiune, extrem de simplu. Unii pot avea intenții malițioase, iar tu nu vei putea să te protejezi ușor.
• riscuri legale – de cele mai multe ori, este imposibil să știi unde anume stau fizic datele tale, și ești expus riscului de a “exporta/importa” date sau aplicații, fără să vrei. Ceea ce este legal în țara ta ar putea să fie ilegal acolo unde stau datele tale, iar de aici – probleme.
• riscuri de securitate – există un număr semnificativ de riscuri pe care ți le asumi atunci când datele tale se află “undeva”, pe un hard-disk într-o țară oarecare, unde niște persoane pe care nu le poți controla ar putea avea acces fizic la ele.
• probleme de disponibilitate – dacă din punct de vedere tehnic redundanța rezolvă problema accesului oricând la date, există o altă mare problemă: ce se întâmplă dacă, din motive oarecare, ofertantul de cloud computing este forțat să-și întrupă activitatea (faliment, anchetă a autorităților, etc)? Cum îți vei mai accesa datele și aplicațiile?

Desigur, ceea ce am scris mai sus abia dacă atinge un pic suprafața a ceea ce înseamnă cloud computing. Sper însă să fie un început care să servească drept bază pentru alte posturi în care să fac cunoscut clienților companii mici și mijlocii, ce se află în spatele buzzword-ului cloud computing.

Ce aspecte ale cloud computing crezi că ar trebui explicate mai bine? Ce fel de post-uri ți-ar place să citești despre cloud computing? Scrie un comentariu mai jos!

Iar dacă ești nerăbdător să afli chiar acum mai multe despre cloud computing, contactează-ne!

Image credit: Charlie Anzman.

Related posts:

1. Cloud computing – argumentele pro În post-ul anterior am încercat să clarific un pic noțiunile...
2. Cloud computing – argumentele contra Poate au fost cititori care au crezut că în domeniul...
3. Ce măsuri de siguranță trebuie să iei atunci când folosești cloud computing Dacă în ultimele trei post-uri despre cloud computing (pe care...