Voi continua astăzi seria prezentării tipurilor de interviuri, din care deja ai putut citi despre interviurile nestructurate și interviurile structurate, și voi scrie despre interviurile semi-structurate.
Interviurile semi-structurate se remarcă prin flexibilitate și libertate în privința modalității de a chestiona. Stilul acesta de interviu permite o conversație în care ambele părți pot adresa întrebări sau răspunde la acestea.
Când se alege utilizarea unui astfel de interviu, nu există reguli sau etape care trebuie parcurse în mod obligatoriu, ci mai degrabă principii prin care interviul să decurgă coerent. Respectarea acestor principii, dintre care cele mai multe sunt de bun simț, țin de maturitatea intervievatorului.
Calitatea unui astfel de interviu stă foarte mult în mâna intervievatorului, pentru că abilitatea sa își va pune amprenta asupra conversației. Atmosfera pe care acesta o creează, felul în care îl stimulează pe candidat să discute, să se deschidă, sunt elemente care țin de stilul personal al intervievatorului și care, în funcție de cât de bine reușește să fie adaptat interlocutorului, poate aduce rezultatele dorite.
Intervievatorul trebuie să-și pregătească interviul, în sensul în care identifică tematicile pe care dorește să le abordeze în cadrul discuției și elementele importante, de interes pentru scopul interviului. Permanent, în cadrul interviului, el trebuie să aibă în vedere și să nu piardă obiectivul discuției, ghidând atent candidatul în scopul obținerii informațiilor necesare.
În privința întrebărilor folosite în timpul interviului, cea mai mare parte a acestora sunt create chiar în timpul discuției, intervievatorul legându-se permanent de ceea ce spune interlocutorul.
Interviul semi-structurat poate să aibă la bază un chestionar gata făcut, însă în timpul discuției se pot adresa și alte intrebări, care să nu respecte chestionarul realizat inițial, transformându-se într-un interviu informal. De aceea, nu putem vorbi de o ordine a întrebărilor, ea fiind mai puțin importantă.
O altă caracteristică importantă a interviului semi-structurat este gradul ridicat de încredere și implicare în discuție din partea candidatului. Acest stil de interviu poate avea o notă motivantă pentru candidat.
Utilitatea acestui interviu constă în posibilitatea de a avea acces la mai multe informații despre candidat, în sensul motivației acestuia pentru job, a obiectivelor profesionale pe care acesta le are, a capacității sale de adaptabilitate la potențialul nou loc de muncă.
Avantajul interviului semi-structurat în fața celui structurat este acela că, deși are aparența unei discuții informale, se urmăresc îndeaproape obiectivele discuției. De asemenea, este mult mai flexibil și se poate adapta ușor candidaților cu pregătiri diferite.
Dacă ne gândim la dezavantajele acestei metode de intervievare, am putea aminti lipsa abilității intervievatorului în conducerea unui astfel de interviu, ceea ce poate să îl determine pe candidat să nu se manifeste liber, să nu ofere toate informațiile pe care le are, pe motiv că nu are încredere în interlocutorul său.
În concluzie, este evident că fiecare metodă de intervievare – cea de față, alături de interviurile nestructurate și cele structurate – are avantajele și neajunsurile ei. Important este să fie aleasă metoda potrivită pentru fiecare tip de intervievator și pentru fiecare situație de interviu în parte.
Tu cum procedezi atunci când intervievezi candidați? Ce metode folosești? Scrie un comentariu mai jos!
Iar dacă ai nevoie de ajutor atunci când recrutezi, contactează-ne!
Image credit: bpsusf.
Related posts:
- Interviurile structurate Dacă în postul anterior am ales să abordez interviurile nestructurate,...
- Interviurile nestructurate Anumite interviuri de angajare sunt ca o examinare la școală:...
[...] Am publicat pe blog-ul NOVIT ultimul articol scris de Silvia în seria “tipuri de interviu”. După ce a scris despre interviurile structurate și interviurile nestructurate, acum poți să citești și despre interviurile semi-structurate. [...]