Desigur, titlul este o glumă, nu mă refer la produsele împotriva gândacilor (deși produsele sunt bune, iar situl foarte interesant 
). Cu un altfel de RAID ar trebui să dai pe hard-disk-urile serverelor tale: cu Redundant Array of Inexpensive Disks, pe scurt RAID.
Ce este RAID? Pe scurt, sistemele RAID folosesc mai multe hard-disk-uri pentru a crea un spațiu de stocare protejat împotriva defectelor fizice. Este destul de comun ca hard-disk-urile să cedeze, mai ales atunci când sunt folosite intens, așa cum este cazul celor de pe servere.
Ce se întâmplă când cedează hard-disk-ul serverului? În primul rând, serverul nu mai funcționează normal și nu mai poate servi conținutul cerut de clienți. Dacă este vorba de serverul de mail, nu vei mai putea primi sau trimite emailuri, dacă este vorba despre website-ul companiei, vei dispărea temporar de pe Internet.
În continuare, va trebui să cumperi un nou hard-disk, să reinstalezi sistemul de operare pe el și să restaurezi datele din ultimul backup. Din păcate această restaurare nu-ți va aduce înapoi datele colectate între momentul ultimului backup și momentul în care a cedat hard-disk-ul. Aceste date vor fi pierdute, și pot conține email-uri importante sau comenzi online.
Toate acestea înseamnă bani pierduți pentru afacerea ta.
La ce te ajută RAID? Datorită felului în care sunt stocate datele pe hard-disk-urile care compun un sistem RAID (de numește “matrice RAID”), defectarea unui hard-disk (și uneori, chiar a mai multora) permite sistemului să funcționeze normal. Datele sunt accesibile în totalitatea lor, iar serverul va continua să-și facă treaba.
Nu este nevoie de restaurarea datelor din backup, ci doar de achiziționarea unui nou hard-disk ce îl va înlocui pe cel defect. Datorită faptului că sistemul funcționează normal, se poate aștepta până la un moment prielnic pentru introducerea noului hard-disk (de exemplu noaptea sau în week-end, când serverul nu este încărcat și poate fi oprit pentru câteva minute).
La ce NU te ajută RAID? RAID nu este un sistem de backup și nu protejează împotriva pierderii datelor din cauze ne-fizice – de exemplu ștergerea accidentală sau malițioasă a fișierelor ori erori în manipularea acestora de către aplicații. Chiar dacă serverul folosește o matrice RAID, întotdeauna trebuie să faci și backup cu cap!
Care sunt tipurile de RAID uzuale? Voi prezenta în continuare trei dintre nivelele RAID standard, cele care sunt suportate cel mai bine în toate sistemele de operare, împreună cu avantajele (toleranța) lor, utilizările comune și spațiul pus la dispoziție.
- RAID 1: Pentru acest nivel este nevoie de cel puțin 2 hard-disk-uri, iar informațiile sunt transferate identic pe toate discurile din sistem. Ca nivel de toleranță, acest sistem supraviețuiește defectării a n-1 discuri (de exemplu, un RAID 1 cu 3 hard-disk-uri suportă defectarea a maxim 2 discuri). Dezavantajul acestui sistem este că spațiul utilizabil este cel al unui singur hard-disk, indiferent câte discuri fizice sunt în sistem.
- RAID 5: O matrice RAID 5 minimală necesită cel puțin 3 hard-disk-uri și folosește un algoritm care distribuie informația pe toate discurile din sistem, în așa fel încât suportă defectarea unui hard-disk (datele care erau stocate pe hard-disk-ul defect pot fi reconstituite folosind hard-disk-urile rămase în sistem). Spațiul de stocare disponibil este de n-1 (deci în cazul unui RAID 5 cu 4 hard-disk-uri, capacitatea totală va fi de 3 ori capacitatea unui hard-disk).
- RAID 6: Este asemănător cu RAID 5, dar adaugă și mai multă toleranță. Necesită minim 4 hard-disk-uri, dar poate supraviețui chiar dacă se defectează 2 dintre ele. Spațiul “pierdut” este tot de 2 hard-disk-uri, un sistem RAID 6 cu 8 hard-disk-uri va oferi spațiu de stocare de 6 ori capacitatea unui hard-disk.
Ce este un “hot spare”? Dar un “cold spare”? Un hard-disk “hot spare” este plasat fizic în calculator iar matricea RAID “știe de el”. În cazul în care unul din hard-disk-uri cedează, este eliminat din matrice și în locul lui este introdus automat hot spare-ul.
Una din obiecțiile la adresa utilizării de hot spare este că hard-disk-ul, deși nefolosit, este totuși pornit, se învârte și este supus aceleiași temperaturi, ceea ce îl face să fie și el în pericol de a se defecta.
Astfel s-a introdus noțiunea de “cold spare” – un hard-disk care nu este pornit, dar este disponibil foarte repede pentru a fi introdus în sistem. Cel mai comun exemplu este un hard-disk care este plasat fizic într-un sistem care suportă hot-swap (eliminarea și introducerea componentelor fără a opri calculatorul), dar nu este conectat la sursa de curent. În cazul în care un hard-disk din matrice cedează, se conectează cold spare-ul și se introduce în matrice.
Care este strategia cea mai potrivită pentru tine? În primul rând, orice sistem care conține date pe care nu-ți permiți să le pierzi și care nu are voie să fie oprit perioade îndelungate de timp trebuie să folosească RAID. Dar oare care este cel mai bun sistem pentru tine?
- RAID 1 se recomandă în cazul în care nu ai nevoie de spațiu de stocare mare sau nu ai loc fizic in server pentru a plasa mai mult de 2-3 hard-disk-uri. Este de cele mai multe ori cazul serverelor web sau al serverelor de mail. Configurația recomandată: 2 hard-disk-uri de capacitate medie.
- RAID 5 este varianta care irosește cel mai puțin spațiu și se recomandă pentru file servere, servere FTP sau alte sisteme care au nevoie de spațiu de stocare foarte mare. Configurația recomandată: minim 4 hard-disk-uri de capacitate mare, iar eventual se poate adăuga și un hot spare.
- RAID 6 se recomandă în cazul în care datele sunt atât de prețioase încât nu îți poți asuma riscul să ți se defecteze două hard-disk-uri simultan. Configurația recomandată: minim 6 hard-disk-uri de capacitate mare, iar pentru “modul paranoic”, un hot spare și un cold spare.
Înainte de a încheia, o frază pentru mega-paranoici (recunosc că mă număr printre ei ): există studii care arată că odată ce a picat un hard-disk, există șanse mari să se mai defecteze cel puțin încă unul înainte ca primul să fie înlocuit. Cauza este că se folosesc de obicei hard-disk-uri din același lot, utilizate în condiții identice, deci defectele se vor manifesta aproape simultan. Eu recomand utilizarea de hard-disk-uri de capacitate egală dar modele și loturi diferite, ba chiar produse de companii diferite.
Tu folosești RAID pentru serverele companiei tale? Lasă un comentariu cu mai multe amănunte!
Ai nevoie de ajutor pentru a te asigura că datele tale sunt în siguranță? Contactează-ne!
Image credit: kennymatic.
Related posts:
- Backup cu cap Nu voi discuta în acest post despre necesitatea de a...
[...] Am publicat pe blog-ul NOVIT un articol care explică (sper eu, și pe înțelesul nespecialiștilor), ce este RAID și la ce e bun (în afară de a omorî gândaci ). Citește-l acum! [...]
Ai scris articolul cu RAID mai mult din perspectiva unui utilizator de servere, ceea ce e desigur corect. Nu s-a spus insa nimic despre utilizarea pe desktop; evident, utilitatea practica e exact aceeasi – in caz de crash pierzi datele dintre backupuri, cu RAID nu.
As zice deci ca in cazul desktopului, mai ales daca ai date critice pe el si nu iti permiti sa le pierzi (proiecte ongoing, fisiere audio sau video la care lucrezi, etc.) solutia ocrecta de protectie a datelor este o matrice RAID plus back up sitematic si integral. personal folosesc un RAID 1dublat de un backup sistematic si complet -la acele foldere la care este nevoie- astfel incat nu am mai inregistrat pierderi de date de multi ani.
O mica * si pentru solutia raid, am vazut matrici arse in intregime din diferite motive – spike-uri de curent nefiltrate total de sursa, placi de baza cu defecte ascunse, lipsa impamantare la magaoaie, etc.
@Web, într-adevăr, nu m-am gândit să fac o recomandare și pentru utilizarea pe desktop-uri. Mulțumesc pentru soluția oferită, și eu tot un RAID 1 aș recomanda celor care au posibilitatea să folosească două hard-disk-uri (adică celor care nu au laptop-uri). În rest, back-up și/sau salvat fișierele pe file server!
Calitatea curentului electric este din păcate o problemă peste tot în România și nu prea ai ce să-i faci decât să speri că o să fie bine sau să pui toate stațiile pe UPS (am scris despre asta în alte post-uri). Din fericire, sursele de alimentare bune sunt capabile să înghită multe din scamele pe care le pune Electrica pe fire
Componente interne arse din cauza curentului electric am avut doar două – o placă de sunet și o placă de rețea (deși suspectez că aceasta a primit descărcarea prin cablul UTP, nu de la rețeaua de curent). Și desigur, mai multe surse. Nici un hard-disk până acum.
@Ovidiu, asa este, am luat in considerare numai desktopul, nu si laptopul in ideea in care oricum prin natura lucrurilor prea putini useri sa gandesc sa puna acolo date critice fara protectie, iar aceea care o fac sigur nu sunt in targetul acestor posturi. In fine, la laptop marele defect nu il constituie neaparat posibilitatea de a pierde date cat aceea de a fi furat sau deteriorat pe drum.
In ceea ce priveste UPS-ul, am recurs la o solutie oarecum incompleta, in sensul ca folosesc un surge supressor APC cu care nu am mai avut probleme. Mai mult, mi s-a intamplat sa asist live la functionarea respectivului dispozitiv, in caz de curent cu cocoloaşe protectia functionand absolut ireprosabil. In ceea ce priveste sursele sunt perfect de acord, nu regret nici acum ca am investit ceva ROLi (pe vremea aceea) intr-un Seasonic ce-si merita absolut toti banii. Evident, un UPS ar insemna solutia corecta si completa dar inca sunt la faza de citit review-uri si judecat care ar fi produsul cel mai bun din punct de vedere functional pentru a-mi proteja sistemul. Formula castigatoare -sau, ma rog, cea care te face sa dormi linistit- ar fi deci UPS + sursa de calitate mare.
Fileserver? Ok, ar si la acela trebuie la un moment dat sa iti pui problema unei scheme de asigurare a continuitatii datelor, nu vrei sa pierzi fisierele importante pe care le acceseaza sau stocheaza clientii serverului.