Atunci când vine vorba de Internet, parcă niciodată nu e suficient – vrei să fie mai rapid, mai stabil, mai ieftin. Dacă în privința prețului există oferte pentru toate buzunarele, restul de caracteristici sunt (intenționat) învăluite într-un nor de ceață publicitară. Mai jos voi atăta la ce altceva ar trebui să te uiți în afară de preț.
Mediul de transmisie. Aici e relativ simplu. Internetul “vine” pe cablu (coaxial sau UTP), fibră optică sau wireless (WiFi sau 3G). Dacă la prima vedere wireless-ul sună mai avantajos, pentru că nu trebuie să dai găuri sau să întinzi cabluri pe stâlpi și prin clădire, are un mare dezavantaj: calitatea conexiunii variază extrem de mult în funcție de vreme sau alți factori. Nu vrei să ai latență de 3 secunde când afară ninge sau e furtună! Desigur, dacă un angajat este în continuă mișcare (de exemplu, lucrează la clienți), este singura soluție posibilă.
Între cele două categorii de cabluri, fibra optică este cea care este influențată cel mai puțin de cauze externe, dar și cablurile UTP și coaxial sunt satisfăcătoare atâta timp cât sunt plasate astfel încât să nu fie în preajma echipamentelor care generează foarte multe interferențe electromagnetice.
Recomandare: fibră dacă se poate, cablu altfel. Wireless doar pentru legăturile de backup sau acces temporar pentru angajații mobili.
Echipament necesar. Pentru ca Internetul să ajungă în router-ul tău și apoi la calculatoare, vei folosi diverse echipamente. Pentru fibră optică un media convertor, pentru wireless o antenă și un decodor/receptor, pentru cablul coaxial un modem de cablu. Cazul cel mai simplu este cablul UTP care se va introduce direct în router-ul tău, fără alte echipamente suplimentare.
Deși cele mai multe oferte te scapă de grija echipementului, pe care îl primești în custodie pe durata contractului, există un aspect de luat în seamă: echipamentele livrate de ISP nu sunt întotdeauna de cea mai bună calitate, fiind achiziționate pe criteriul prețului și “merge în mare parte din cazuri”. Dacă pentru un home user este ok să se mai blocheze modem-ul, pentru o companie nu este acceptabil.
Lărgimea de bandă. Aceasta este probabil metrica cea mai cunoscută și unica ce apare în reclame. Reprezintă viteza pe care o vor prinde datele tale pe drumul dintre tine și data center-ul ISP-ului. Atenție! Nimeni nu poate prezice viteza reală pe care o vei obține la un transfer între două puncte aleatoare de pe Internet.
Pentru a putea evalua corect lărgimea de bandă, împarte numărul (în kilobiți / secundă) la 10 (deși un kilobyte are 8 biți, am împărțit la 10 pentru că există și overhead-ul protocoalelor). De exemplu, o legătură de 4 mbps, adică 4000 kilobiți/s, oferă aproximativ 400 kilobytes/secundă. Asta înseamnă că vei încărca o pagină web în mai puțin de o secundă, vei descărca un fișier de 1 megabyte în 3 secunde, o melodie în 20 de secunde și un film, în 30 de minute.
Desigur, calculele sunt corecte doar dacă viteza reală este chiar cea din reclamă și există un singur transfer activ. Cum viteza maximă este “rara avis” în lumea Internetului, o poți considera la aproximativ 2/3 sau 3/4 din maxim. Ceea ce ai obținut trebuie să împarți la numărul de conexiuni simultane. ISP-ii folosesc un raport pentru a determina câți din utilizatori folosesc simultan Internetul, poți face și tu asta cu angajații tăi. De exemplu, dacă ai 10 calculatoare poți considera că cel puțin unul va face trafic în orice moment.
Dar ce am zis pănă acum nu este suficient! Nu trebuie să uiți de spike-urile de utilizare. De exemplu, ai nevoie să faci conferințe web? VoIP? Ai un transfer mare de date către un client sau pentru backup remote? Trebuie să iei în considerare și cazurile astea și să ai grijă să nu rămâi fără bandă exact atunci când este mai important.
Bandă garantată. Tot ce am scris mai sus se referă la banda maximă pe care ți-o poate oferi ISP-ul. Cuvintele cheie sunt maximă și poate. Nu îți garantează nimeni că vei atinge vreodată maximul (ba din contră, îți pot spune eu că nu vei reuși) și nici că viteza va fi constantă în timp. Practic, banda negarantată este o limită superioară, un maxim, în realitate atâta timp cât pachetele circulă, ISP-ul poate să îți ofere și 1 byte / secundă (exagerez, desigur).
Pentru a rezolva această problemă există noțiunea de bandă garantată. Exact cum îi spune și numele, ISP-ul îți garantează că vei avea o viteză minimă între tine și data center-ul lui și că îți alocă aceeași viteză și între el și restul Internet-ului. Teoretic, dacă atât tu cât și cel din partea cealaltă a transferului aveți bandă garantată, transferul ar trebui să meargă predictibil cu o anumită viteză minimă. În realitate, asta nu se va întâmpla chiar tot timpul (și nu este vina ISP-ului).
Ținând cont că banda garantată costă sensibil mai mult decât abonamentele fără bandă garantată, este o decizie dificil de luat și trebuie să ții cont de nevoile tale punctuale și de calitatea conexiunii în general. Este posibil să-ți meargă foarte bine fără bandă garantată sau să ai probleme chiar și dacă ai un abonament foarte scump, cu bandă garantată. Testează înainte să cumperi!
Upload vs download. Întreabă cum se împarte banda totală în funcție de “direcția” datelor. Dacă până acum câțiva ani nu prea te interesa decât download-ul, de când cu aplicațiile web2.0 și răspândirea sistemelor de webconference și VoIP, ai nevoie din ce în ce mai mult să ai o bandă decentă pentru upload. Varianta cea mai bună este alocarea dinamică, ferește-te de 4 mbps downstream cu 256 kbit upstream (nu există așa ceva din fericire, am exagerat exemplul).
Latență. Nimeni nu-ți spune despre ea, este greu de prevăzut, și totuși te influențează foarte tare, mai ales în cazul conferințelor sau apelurilor VoIP. Acestea trimit pachete mici dar dese, deci nu ai nevoie de bandă mare, ci ca schimbul de date să se întâmple cât mai aproape de instantaneu. Cum latența este greu de măsurat și nimeni nu o să ți-o garanteze prin contract (sau nu ieftin), ține cont că latența pe fibră și cablu este mai mică (deci mai bine) decât pe WiFi și 3G. În cazul acestora din urmă, latența variază mult în funcție de cât de aglomerat este spectrul radio și condițiile atmosferice.
Trafic inclus. Am sperat să nu mai existe abonamente cu trafic inclus, dar m-am înșelat. Operatorii 3G reușesc să fie nesimțiți (reflexe vechi, fiind și operatori de telefonie). Unii dintre ei oferă trafic inclus în abonament și la depășirea acestuia ori începi să plătești (extrem de mult) per megabyte, ori îți limitează banda. Nu cumpăra așa ceva decât pentru uz personal, când ești în vizită la un client, în rest mergi doar la cei care au trafic nelimitat!
Porturi blocate sau alte filtre. Regula aici este “read the fine print”. Unii ISP blochează porturi incoming (și nu-ți vei putea face un server de mail local), alții porturi outgoing (și nu vei putea să te conectezi la un server din altă parte cu SSH). Alții prioritizează anumite tipuri de trafic și s-ar putea ca VoIP-ul tău să fie cel defavorizat atunci când simultan se descarcă un film. Exemplele și combinațiile posibile sunt aproape infinite, interesează-te care este situația și asigură-te că este în regulă pentru afacerea ta.
SLA. Sau Service Level Agreement. În general îți garantează că în X% din timp conexiunea ta va merge. X este de cele mai multe ori 99% sau mai mult. Pare foarte bine, dar în realitate nu reprezintă nimic. Este relevant doar dacă la rândul tău ești un ISP sau faci trafic constant tot timpul zilei (și nopții). Într-adevăr, dacă ai o cameră web care transmite ceva 24/7, te interesează să ai uptime cât mai mare.
Dar cum de obicei companiile lucrează 40 de ore pe săptămână, doar atunci este important ca Internetul să fie accesibil și să meargă bine. Din păcate, 10 minute downtime în timp ce tu ai o conferință cu un client important se încadrează fără probleme în SLA, iar pagubele pentru tine pot fi semnificative. Pentru a preîntâmpina astfel de probleme, o legătură redundantă este recomandarea mea.
Tu cum ai ales legătura la Internet pentru compania ta? Lasă un comentariu mai jos!
Ai nevoie de ajutor pentru a selecta o ofertă de Internet? Contactează-ne!
Image credit: DeclanTM.
Related posts:
- Cum alegi software-ul potrivit pentru compania ta Am văzut deja cum se aleg diferite părți ale infrastructurii...
- Cum alegi un nume de domeniu pentru situl companiei tale Orice companie modernă trebuie să aibă un sit pe Internet....
- Cum alegi sistemul de operare pentru computerele companiei Am scris deja un “framework” care te poate ajuta să...
- Operatorii mobili și securitatea accesului la Internet În articolul anterior am abordat partea mai simplă a securității...
- Ce este și cum se face monitorizarea și filtrarea accesului la Internet Unii nu pot concepe o companie fără cartele de pontaj...
[...] Am publicat pe blog-ul NOVIT un articol destinat companiilor la început de drum, care trebuie să aleagă un abonament la Internet. Încerc să fac un pic de lumină folosind un limbaj mai puțin tehnic, în parametrii importanți ai conexiunii. Citește post-ul Cum alegi un abonament la Internet pentru compania ta! [...]
Eu personal am ajuns sa recomand ROMTELECOM ADSL (VDSL se pare ca are inca probleme) celor care imi cer parerea. Este simplu de instalat/intretinut, iar raportul calitate/pret este bun. Peste medie as putea spune.
@Adrian, bine ai venit pe blog!
Și mie îmi place Romtelecom și dacă trebuie să aleg între RTL, RDS și UPC, îl aleg pe primul. Am o singură problemă cu RTL – atunci când pică, “goes down hard” – cel puțin câteva ore, cel puțin în zonele unde am experimentat eu așa ceva.
Clienților care vor Internet redundant la prețul cel mai mic (deci fără BGP și alte minuni) le recomand RTL + RDS (sau vreo rețea mai mică, dacă e prin zonă) cu balansarea la nivel de conexiune din router (nu e perfectă dar merge) și eventual backup pe 3G.
Din pacate eu nu sunt atat de versat in server si configurare de load ballance, sunt doar baiatul de la site-uri. Iar in Romania baiatul de la site-uri trebuie sa stie tot
.
Insa nu voi instala niciodata un router pe linux intr-un birou cu 5 computere si 2 imprimante nici daca ma pici cu ceara. Si le voi spune sa isi hosteze mailul la gmail…
@Adrian, un D-Link sau un Linksys cu un OpenWRT/DD-WRT merge perfect și faci cam ce vrei cu el
Dar ai dreptate, la un birou atât de mic nu e nevoie de atâta redundanță. Persoana care chiar are nevoie de VoIP sau webconference oricând își cumpără un 3G pe USB și gata.
Am instalat 3 D-Link, toate au crapat. Nu retin modelele. Linksys e pe lista alba impreuna cu Belkin N1. In ceea ce priveste largimea de banda, aceste birouri mici nu au idee de voip si folosesc telefoanele mobile in exces. Multi nici nu inteleg la ce le este bun internetul .
The Horror!
Si inca una: daca acum 10 ani imi spuneai ca o sa pot alege la mine acasa intre 3-4-5 abonamente de internet broadband, cu preturi pana in 15 eur iti radeam in fata.