În ultima vreme, cel puțin de când este “criză”, constat o decădere a rolului departamentului de resurse umane la stadiul de departament de personal, vechiul personal… După o perioadă de ascensiune continuă a resurselor umane, după ce tocmai prinsese puțin avânt și în România și conducerile companiilor începuseră să simtă gustul trainingurilor, al dezvoltării profesionale a angajaților, iată că brusc, s-a năruit încă o dată visul celor care sperau să transforme departamentul de resurse umane într-un partener strategic pentru companie.
Din observațiile mele, lucrurile stau cam așa: mare parte din companii au renunțat să mai investească în angajați, au renunțat la traininguri externe și în unele cazuri au renunțat și la trainerul intern (dacă îl aveau). N-au mai apelat la agențiile de recrutare și s-au orientat doar spre rezolvarea internă a proiectelor, cu resurse proprii. Acestea sunt cazuri totuși fericite, în care se mai păstrează ideea de HR și în care doar s-a mai redus din proiectele din anii trecuți. De team building, aproape că nu mai vorbim de când e criză și pe bună dreptate, pentru că în majoritatea cazurilor acestea oricum nu își atingeau scopul.
Mai sunt alte companii care au decis că nu mai au nevoie de nici o investiție în HR și că segmentul acesta poate fi eliminat, dacă nu la nivel de noțiune, sigur la nivel de proiecte. În fapt, departamentele de resurse umane s-au transformat în departamente de personal, sau chiar s-a desființat de tot această funcțiune, pentru că se poate da ușor unui contabil să calculeze salariile, iar inspectorul de resurse umane poate fi încadrat la departamentul contabilitate. Acestea sunt cazurile cele mai triste.
Bineînțeles că mai există multinaționalele sau puținele companii mari românești care rămân, într-adevăr singurele cu un departament puternic de resurse umane și care continuă să investească în angajați, chiar și în teambuilding-uri. Poate nu la fel de mult ca înainte, dar încă o mai fac și nu au de gând să renunțe la acest obicei (un bun obicei).
Funcţiunea de HR s-a transformat atât de mult o dată cu criza, încât și orientarea generală de angajare s-a schimbat: dacă înainte un specialist de resurse umane se ocupa doar de recrutare (și se ocupa într-un mod profesionist, iar rezultatele erau pe măsură), acum angajatorii caută manageri de resurse umane care să recruteze, să calculeze salarii, să meargă la ITM și cine știe ce alte activități “din zona aia” să mai presteze…
Cu siguranță că sunt companii în care unele masuri de reorganizare au fost necesare din cauze dificultăților finaincare prin care acestea au trecut. Însă sigur sunt destule companii care nu și-au făcut chiar atât de bine calculele și care, renunțând complet la HR, vor întâmpina mult mai multe probleme de acum încolo prin faptul că noii angajați nu se mai potrivesc deloc cu postul (nefiind recrutați de un specialist), că nimeni nu mai oferă feedback angajaților și astfel scade performanța acestora, că apar brusc multe plângeri de la puținii clienți pe care îi mai are compania, etc. Mai pot fi enumerate multe efecte negative ale unor decizii pripite de “management de criză”.
Concluzia este: nu renunța la ceea ce e atât de important acum pentru compania ta: angajații.
Tu ce părere ai despre regresul din domeniul resurselor umane? Lasă un comentariu mai jos!
Image credit: jekert gwapo.
Related posts:
- Resurse umane Oops, nu am scris conținut pentru pagina asta, deocamdată. Revino...
- Administrare personal Oops, nu am scris conținut pentru pagina asta, deocamdată. Revino...
[...] Am publicat pe blog-ul NOVIT un nou articol semnat de Silvia, în care abordează un subiect trist pentru profesioniștii HR: regresia înapoi la departamentul de personal sau chiar desființarea. Citește articolul acum! [...]