Viața noastră este din ce în ce mai mult legată de calculatoare și comunicare. Desigur, asta este valabil și pentru afaceri – ce companie nu mai utilizează calculatoare sau nu are acces la Internet? Aflăm cât de mult depindem de tehnologie exact atunci când aceasta ne trădează – când nu mai avem conexiune la Internet sau se defectează calculatorul.
Așa cum pentru a te proteja împotriva lipsei de conectivitate la Internet, poți folosi mai mulți ISP, este recomandat să ai o provizie de componente care te vor ajuta să rămâi operațional atunci când un calculator cedează.
Desigur, intervenția în sisteme ar putea să-ți anuleze garanția, dacă ai cumpărat calculatoare noi. Totuși, sunt cazuri în care nu-ți poți permite să aștepți două-trei zile minim (care de multe ori pot tinde către două-trei săptămâni) până când calculatorul tău este reparat pe garanție.
Iar dacă ai citit post-ul meu anterior, calculatoare second hand – pro și contra, și ai decis să achiziționezi sisteme second hand, colecția de componente de rezervă este deja obligatorie!
Prima și cea mai simplă recomandare este să ai sisteme de rezervă. Nu trebuie să fie nimic extraordinar de performant, doar să poată rula aplicațiile uzuale măcar la nivel “de avarie”. Un laptop vechi și un sistem desktop din generația anterioară nu sunt foarte scumpe.
Strategia în cazul în care ai un sistem de rezervă și se defectează un calculator este să scoți hard-disk-ul din sistemul defect, să-l plasezi în cel de rezervă și să-ți continui activitatea cât timp se rezolvă problema.
Dacă însă rata de defecte este destul de mare (de exemplu ai foarte multe calculatoare, nu foarte noi), este o idee mai bună să ai o colecție de componente de rezervă. Iată mai jos o listă și strategiile pentru fiecare în parte:
- sursele sunt destul de sensibile la fluctuații de tensiune. Calitatea curentului electric în România este în general foarte slabă, deci dacă nu ai UPS-uri pentru toate sistemele sau pentru întreaga companie, este recomandat să ai câteva surse de rezervă, pentru că se ard des – și din păcate nu sunt acoperite de garanție. Din fericire, sursele nu sunt scumpe.
- alimentatoarele sunt mai rezistente decât sursele de desktop, dar nu sunt indistructibile. Cum orice laptop decent are cel puțin două ore autonomie, poți trăi fără un alimentator de rezervă. Dacă vrei însă să scapi de o grijă, cumpără-ți un adaptor care poate fi reglat pe diferite tensiuni și intensități și are conectori pentru mărcile de laptop-uri pe care le folosești. Un astfel de alimentator este din păcate destul de scump.
- bateriile laptop-urilor cedează în majoritatea cazurilor după 2-3 ani de utilizare zilnică. Cum fiecare producător are formatul propriu care diferă de cele mai multe ori chiar între propriile modele de laptop-uri, nu merită efortul de a cumpăra baterii de rezervă. Iar dacă se strică, de cele mai multe ori nici nu merită înlocuite, pentru că sunt foarte scumpe.
- carcasele sunt extrem de greu de stricat și aproape imposibil de “maltratat” în așa fel încât calculatorul să fie inutilizabil. Nu are sens să faci stoc de carcase, sunt ieftine și se găsesc oriunde.
- plăcile de bază și procesoarele sunt destul de rezistente. Atâta timp cât li se asigură o ventilare potrivită, nu se prea defectează. Mai mult, au de obicei senzori de temperatură și calculatorul se oprește singur pentru a le proteja, în caz de supraîncălzire. Dacă te decizi să ai rezerve, cumpără simultan perechea placă+procesor (și cooler), pentru că altfel o să trebuiască să înveți toate de 12 tipuri de sockets pentru procesoare. Totuși nu riști mult dacă spui “pas” la rezerve în cazul ăsta și economisești o sumă relevantă.
- ventilatoarele sunt greu încercate în mediile pline de praf. Dacă desktop-urile stau pe jos, sub birou, nu-ți recomand să deschizi vreo carcasă fără mască pe figură. În afară de atacul prafului, după câțiva ani vasilina își pierde din calități și ventilatoarele încep să vibreze, să facă zgomot sau pur și simplu să se blocheze. Cum majoritatea dau suficiente semne înainte să cedeze definitiv, nu e neapărată nevoie să ai de rezervă, dar pentru că sunt ieftine și anumite dimensiuni sunt mai greu de găsit, îți recomand să cumperi câteva.
- memoriile sunt și ele foarte rezistente, atâta timp cât nu au defecte din fabricație sau nu se supraîncălzesc. Ținând cont că este destul de simplu să elimini un DIMM defect dacă sistemul are două sau să iei unul de la un calculator care are mai multe, merită să ai memorii de rezervă doar dacă nu vrei să superi pe nimeni lăsându-l temporar cu memorie mai puțină.
- hard-disk-urile se defectează destul de des, în special cele din sistemele care sunt pornite tot timpul și sunt folosite mult (de exemplu, stațiile de lucru pentru editare audio-video sau serverele de aplicații). Deși găsești hard-disk-uri SATA la orice magazin, este obligatoriu să ai un hard-disk de rezervă pentru sistemele mai vechi (ATA sau serverele cu SCSI) și laptop-uri. Nu uita că un disc nou te ajută doar să poți porni sistemul iar pentru a avea acces și la date e bine să faci backup!
- unitățile optice sunt în proporție de 99% din categoria “junk”. Te poți aștepta oricând să cedeze părțile mecanice sau optica, mai ales dacă lucrezi mult cu discuri de proastă calitate sau murdare. Din fericine, unitățile optice nu sunt necesare pentru funcționarea sistemului, așa că nu e nevoie să-ți faci stocuri. În schimb, ai putea să educi utilizatorii să evite folosirea lor și să adopte stick-urile USB.
- plăcile de retea nu prea se strică și se găsesc peste tot, dar pentru că sunt foarte ieftine, e recomandat să ai câteva de rezervă.
- monitoarele sunt în general rezistente, dar odată stricate fac sistemul inutilizabil. Este bine să ai măcar unul de rezervă, pentru că sunt foarte ieftine second-hand, iar dacă ai un monitor folosit rar, la un server sau o stație secundară, îl poți folosi pe acela.
- mouse-urile și tastaturile sunt rezistente, dar ca și în cazul monitoarelor, orice defecțiune face sistemul inutilizabil. Cum prețurile sunt foarte mici în cazul lor, e bine să ai rezerve.
În general e suficient să ai câte un exemplar din fiecare componentă, dar desigur, dacă ai componente exotice și deja ai dificultăți în a le găsi în magazine, cumpără mai multe – peste un an s-ar putea să nu mai existe și vei folosi sistemul defect doar ca piese de schimb.
Concluzionând, lista de componente pe care este recomandat să le ai ca rezervă include: surse, ventilatoare, hard-disk-uri, monitoare, mouse și tastaturi. Lista “nice to have” include alimentatoare, plăci de rețea, plăci de bază, procesoare și memorii. Nu-ți bate capul cu baterii, carcase și unități optice.
Tu ai o rezervă strategică de componente? Dacă da, ce conține ea? Lasă un comentariu mai jos!
Ai nevoie de asistență în administrarea hardware-ului companiei? Te putem ajuta, contactează-ne!
Image credit: raneko.
No related posts.
[...] mai rar discutată – ce provizie de componente hardware este bine să ai? Citește articolul Rezerva strategică de hardware și [...]
Daca ai notebook ai mai putine probleme cu stricatul, dar la notebook e problama cu hard-disk-urile, e bine sa ai un sistem care merge de pe stik
Daca ai notebook ai mai putine probleme cu stricatul, dar la notebook e problama cu hard-disk-urile, e bine sa ai un sistem care merge de pe stik
Nu sunt convins că notebook-urile se strică mai rar. Însă sunt convins că orice problemă ai cu unul costă mai mult repararea. Un sistem care merge de pe USB stick nu te ajută decât dacă îți pică hard-disk-ul, iar asta este cea mai puțin gravă problemă pe care o poți avea.
Uite un exemplu: dacă la un laptop se strică o singură tastă, ori devine inutilizabil și îl arunci, ori repararea tastaturii te costă de 10-20 de ori cât costă cumpărarea unei tastaturi pentru un desktop. Practic, la laptop în afară de hard-disk, memorie și (uneori) unitatea optică, nu prea poți schimba componente.
Nu sunt convins că notebook-urile se strică mai rar. Însă sunt convins că orice problemă ai cu unul costă mai mult repararea. Un sistem care merge de pe USB stick nu te ajută decât dacă îți pică hard-disk-ul, iar asta este cea mai puțin gravă problemă pe care o poți avea.
Uite un exemplu: dacă la un laptop se strică o singură tastă, ori devine inutilizabil și îl arunci, ori repararea tastaturii te costă de 10-20 de ori cât costă cumpărarea unei tastaturi pentru un desktop. Practic, la laptop în afară de hard-disk, memorie și (uneori) unitatea optică, nu prea poți schimba componente.