Există mai multe metode de a plăti angajații și există și mai multe articole care tratează această problematică, în special din punct de vedere al informării strict economice. Eu m-am gândit să tratez acest subiect dintr-o altă perspectivă, și anume aceea administrativă, în sensul efortului depus de către companii pentru a-și plăti angajații prin diferite metode: contract de muncă sau contract comercial cu o persoană fizică autorizată sau microîntreprindere.
Să discutăm despre începutul colaborării în metoda clasică, respectiv angajarea în baza unui contract de muncă – și să vedem cam ce ar trebui să facem pentru ca dosarul angajatului să fie în regulă? Astfel, actele necesare la dosar pentru încheierea contractului de muncă sunt “doar” următoarele:
- contractul individual de muncă, cu toate clauzele negociate, semnat de părți și ștampilat de angajator în 3 exemplare, pentru fiecare salariat.
- cerere de angajare.
- carnetul de muncă al salariatului (închis de unitatea la care a fost angajat anterior). Dacă salariatul nu are carnet de muncă, se anexează declarația salariatului, dată pe propria răspundere în acest sens.
- copie după cartea de identitate, copie după actele de naștere, de stare civilă, copie după actele de studiu și calificare.
- cazier judiciar.
- certificat medical – medicul de medicină a muncii consemnează în fișa de aptitudini rezultatul apt/inapt, care se completează în două exemplare, unul pentru angajator și unul pentru angajat.
- anterior încheierii contractului individual de muncă, este necesară informarea candidatului cu privire la clauzele principale care urmează să fie înscrise în contract. “Informarea” se semnează de către ambele părți și este necesar să cuprindă cel puțin elementele prevăzute la art. 17 alin. (2) din Codul muncii.
În timpul relației dintre angajat și angajator, orice modificare la contractul de muncă se înregistrează și în cartea de muncă. De asemenea, statele de plată necesită un regim special.
O alternativă la contractul de muncă este un contract comercial încheiat cu un PFA sau cu o microîntreprindere. Singurele acte necesare pentru a putea plăti un colaborator în această variantă sunt contractul și facturile lunare. Spre deosebire de contractul de muncă, actele necesare pentru această variantă se semnează în doar două exemplare și nu trebuie înregistrate nicăieri.
Nu există un stat de plată, doar facturi care se înregistrează în contabilitate, iar efortul contabil este mult mai mic decât cel necesar pentru calculul salarial în cazul unui contract de muncă. Uimitor, dar chiar și înființarea unui nou PFA sau microîntreprindere este mai simplă procedural decât încheierea unui nou contract de muncă!
În ceea ce privește modalitățile de încetare a colaborării în cazul cel mai defavorabil, concedierea, avem următoarele două cazuri:
- în cazul salariatului care trebuie concediat este necesară respectarea unor proceduri complexe de cercetare disciplinară sau pentru necorespundere profesională. În această situație sunt implicate mai multe persoane iar procesul de concediere poate fi de durată.
- în cazul unui contract comercial, încetarea colaborării poate fi făcută într-un mod simplu, printr-o notificare.
În ce privește taxele, în cazul contractului comercial acestea pot fi chiar mai mici decât jumătate din cele plătite pentru un salariat cu carte de muncă. O situație specială este PFA-ul cu normă de venit care, în cazul unor salarii mari, face ca taxele să fie sub 15%.
Iată că în afara avantajului fiscal, contractele comerciale au și beneficiul de a fi mult mai ușor de administrat decât clasicele contracte de muncă.
În contextul crizei economice în care ne aflăm, optimizarea taxelor și scăderea efortului de management sunt două din subiectele care ar trebui să te preocupe.
Daca ești interesat să transformi contractele de muncă în contracte comerciale sau ai nevoie de mai multe informații, contactează-ne! Vom găsi împreună cea mai bună soluție pentru tine!
Image credit: joebeone.
No related posts.
[...] Pe blog-ul NOVIT, Silvia discută cele două modalități de plată a angajaților – contractul de muncă sau contractul comercial – din punctul de vedere al efortului de management. Dacă ai angajați, trebuie să citești articolul Contract de muncă sau comercial – care e mai simplu de administrat? [...]
În privința numărului de exemplare originale, “teoria” spune:
“Actele sub semnătură privată, care cuprind convenții sinalagmatice, nu sunt valabile dacă nu s-au făcut în atâtea exemplare originale câte sunt părți cu interes contrar.(…)” (articolul 1179 din Codul civil). Cum, în contractul de muncă există numai două părți (angajator și salariat), al treilea exemplar, cel pentru păstrare la ITM, nu trebuie să fie original, ci o copie – eventual, una făcută chiar de cei de la ITM! “Practica” celor trei exemplare originale nu are de a face cu vreo obligație legală.
Despre hârtii precum cererea de angajare, cazierul judiciar sau informarea anterioară încheierii contractului am comentat și eu, încercând să arăt de ce sunt aberante.
Cât privește alternativa, e clar că un contract comercial este mult mai convenabil pentru “angajator” din punctele de vedere menționate deja în articol. Totuși, generalizând “hack”-ul ăsta, nu facem decât să umplem forma contractului comercial cu o PFA cu fondul contractului de muncă. Soluție lesne pe termen scurt, însă cu potențial de probleme în perspectivă. Ideală ar fi schimbarea legislației muncii astfel încât o angajare să nu treacă prin atâtea formalități birocratice, iar povara fiscală pe angajatori și salariați să nu mai descurajeze încheierea contractelor de muncă. Iar pentru asta e nevoie mai degrabă de propuneri de reparare a legislației și de presiune asupra celor care pot face asta, decât de rețete de eludare a ei, folosindu-i deficiențele.
În privința numărului de exemplare originale, “teoria” spune:
“Actele sub semnătură privată, care cuprind convenții sinalagmatice, nu sunt valabile dacă nu s-au făcut în atâtea exemplare originale câte sunt părți cu interes contrar.(…)” (articolul 1179 din Codul civil). Cum, în contractul de muncă există numai două părți (angajator și salariat), al treilea exemplar, cel pentru păstrare la ITM, nu trebuie să fie original, ci o copie – eventual, una făcută chiar de cei de la ITM! “Practica” celor trei exemplare originale nu are de a face cu vreo obligație legală.
Despre hârtii precum cererea de angajare, cazierul judiciar sau informarea anterioară încheierii contractului am comentat și eu, încercând să arăt de ce sunt aberante.
Cât privește alternativa, e clar că un contract comercial este mult mai convenabil pentru “angajator” din punctele de vedere menționate deja în articol. Totuși, generalizând “hack”-ul ăsta, nu facem decât să umplem forma contractului comercial cu o PFA cu fondul contractului de muncă. Soluție lesne pe termen scurt, însă cu potențial de probleme în perspectivă. Ideală ar fi schimbarea legislației muncii astfel încât o angajare să nu treacă prin atâtea formalități birocratice, iar povara fiscală pe angajatori și salariați să nu mai descurajeze încheierea contractelor de muncă. Iar pentru asta e nevoie mai degrabă de propuneri de reparare a legislației și de presiune asupra celor care pot face asta, decât de rețete de eludare a ei, folosindu-i deficiențele.
Alin, sunt de acord cu tine ca ar fi varianta cea mai buna, dar mai ales in situatia economica de acum managerii sunt mult mai interesati de optimizari rapide decat sa astepte ani de zile sa se schimbe legile si procedurile.
Alin, sunt de acord cu tine ca ar fi varianta cea mai buna, dar mai ales in situatia economica de acum managerii sunt mult mai interesati de optimizari rapide decat sa astepte ani de zile sa se schimbe legile si procedurile.
Sunt avantaje si dezavantaje in ambele posibilitati daca e sa ne gandim din perspectiva fiecaruia dintre angajat si anhgajator.
Din punctul meu de vedere optez pentru PFA in calitate de angajat pentru ca nu ma leaga de un singur loc de munca si nimeni nu imi poate impune cat sa lucrez. Legea o face contractul dintre parti.
Sunt avantaje si dezavantaje in ambele posibilitati daca e sa ne gandim din perspectiva fiecaruia dintre angajat si anhgajator.
Din punctul meu de vedere optez pentru PFA in calitate de angajat pentru ca nu ma leaga de un singur loc de munca si nimeni nu imi poate impune cat sa lucrez. Legea o face contractul dintre parti.
Buna ziua,
Am si eu o intrebare. Lucrez “suplimentar” (daca as putea spune asa) printr-un contract comericial incheiat in doua exemplare intre mine si firma respectiva, fara sa fie inregistrat in cartea de munca. Pe langa faptul ca ei platesc lunar acel impozit pe venit, eu as vrea sa stiu daca trebuie sa platesc si eu separat vreo alta taxa, deoarece in contract scrie ceva de genul “executantului revine responsabilitatea de a plati orice alte taxe si impozite impuse de legislatia actuala… ” ce inseamana ?
Va multumesc
Buna ziua,
Am si eu o intrebare. Lucrez “suplimentar” (daca as putea spune asa) printr-un contract comericial incheiat in doua exemplare intre mine si firma respectiva, fara sa fie inregistrat in cartea de munca. Pe langa faptul ca ei platesc lunar acel impozit pe venit, eu as vrea sa stiu daca trebuie sa platesc si eu separat vreo alta taxa, deoarece in contract scrie ceva de genul “executantului revine responsabilitatea de a plati orice alte taxe si impozite impuse de legislatia actuala… ” ce inseamana ?
Va multumesc
@cami, îmi e greu să înțeleg exact situația ta. “Contract comercial” poate să însemne orice, iar persoana de care ai nevoie să te ajute poate fi avocatul/juristul sau contabilul/un consultant fiscal… În primul rând vorbește cu juristul și contabilul companiei, care-ți pot calcula eventualele taxe. Iar dacă nu ești satisfăcută de răspuns, ne poți contacta – http://novit.ro/contact/ – și îți putem oferi consultanță.
@cami, îmi e greu să înțeleg exact situația ta. “Contract comercial” poate să însemne orice, iar persoana de care ai nevoie să te ajute poate fi avocatul/juristul sau contabilul/un consultant fiscal… În primul rând vorbește cu juristul și contabilul companiei, care-ți pot calcula eventualele taxe. Iar dacă nu ești satisfăcută de răspuns, ne poți contacta – http://novit.ro/contact/ – și îți putem oferi consultanță.
Multumesc pentru raspuns. De fapt este vorba despre un contract cu acel impozit de 16 % din venit. Am inteles ca sunt doua tipuri de contracte cu 10 % si 16 %. Cel cu 16 % nu se inregistreaza la organul fiscal si eu nu mai am de platit altceva. Zic bine?
Merci inca o data!
Multumesc pentru raspuns. De fapt este vorba despre un contract cu acel impozit de 16 % din venit. Am inteles ca sunt doua tipuri de contracte cu 10 % si 16 %. Cel cu 16 % nu se inregistreaza la organul fiscal si eu nu mai am de platit altceva. Zic bine?
Merci inca o data!